RSS Feed
Apr 26

Scrisoare de la un gras in sesiune

Posted on Duminica, Aprilie 26, 2009 in imi bag %$&#

Long time no see, dupa cum ar spune un american care nu da doi bani pe intalnire. Si cu si fara i-ar fi fost la fel. Dar, de complezenta spui mare majoritate a lucrurilor in societate, asa ca se accepta. Ma aflu din nou in necesitatea de a imi smulge parul de pe picioare fir cu fir. Pentru ca toata lumea sa se prinda despre ce vorbesc, sunt in sesiune. Si am ajuns la concluzia ca singurele lucruri mai enervante decat asta sunt hemoroizii si cel expus mai devreme. Se spune ca pentru a scapa de o durere  trebuie sa iti provoci alta mai mare, asa ca m-am apucat si de hemoroizi si de smuls par.

Care e problema… Daca un scriitor poate spune ca are writers block, eu acum am un soi de thinkers block. Momentul in care sunt blocat la creier. Bine, sa fim total sinceri, asta se intampla la mine mai des decat sesiunea, ba chiar mai des decat pipiul, dar acum este nasoala treaba. Am nevoie de niste stupefiante ca sa imi revin la normal, sau mai degraba sa imi revin la anormal. Dar nu reusesc sa gasesc asa ceva prin casa. Asa ca m-am hotarat sa ma indop cu algocalmin, cafea si ceaiuri de relaxare. Am zis sa incerc pe toate caile. Nu se stie niciodata de unde sare iepurele.

Dupa cum zicea un tip acum ceva timp, ce nu te omoara te face mai puternic. Tipul era nihilist ceea ce ma face sa cred ca tipu era intr-o continua sesiune. Dar mergand pe vorba lui, avand in vedere faptul ca sunt mult prea relaxat in general ca sa ma omoare o sesiune, voi considera ca orice s-ar intampla aici voi fi mai puternic, si cu asta imi pot lua de-o grija cu invatatul. Asa ca am stabilit, nu mai invat, oricum que cera, cera, doar dumnezeu ma poate judeca, eu stiu ca sunt predestinat sa fiu mare. Ma rog, mare sunt deja, pe undeva pe la 1,80 95 de kile asa ca mi-am atins scopul.

Ma rog, pana una alta, trebuie sa ma intorc la studiu. V-am exprimat gandirile mele interioare, filosofie in toata regula. V-am pupat pe portofel. Sincer cine ……. a venit cu vorba asta. Cred ca este una din cele mai scarboase din cate am auzit. Inafara de ‘bai saracule, te cumpar’, prietenii stiu de ce. Si asa am facut si reclama mascata, mi-am batut joc de Nietzche, mi-am batut joc de astia cu portofelele, si de mine si de sesiune, si de tot ce se poate, sunt cel mai tare.

Pe data viitoare, care se prezinta a fie viitoare rau.

Cu respect,

Gigel

Mar 23

Daca incerci

Posted on Luni, Martie 23, 2009 in Creative writing

Aveam o viata foarte frumoasa. Doar ce ma casatorisem cu iubita, lucram la o firma de consultanta pe un salariu cum nu multi au si mai mult de atat imi cumparasem ultimul model de Mercedes SL. S-a hotarat sotia sa imi ia masina pentru ca sunt un sot foarte bun. Ea lucra la o firma de avocatura in oras. Eram oameni importanti. Ne mutasem in suburbii la o casa cu un etaj, trei dormitoare… pentru ce am luat-o asa mare nici nu stiu. Dar ce sa ii faci, aveam bani, aveam tot ce ne doream, am zis sa luam casa exact cum o vrem. Asa ca am luat-o. O data la doua saptamani venea gasca la noi la un cocktail. Sa nu va spun ca invatasem sa fac cocktailuri. Mergeam cu sotia la tot soiul de cursuri pentru in casa, cocktailuri, gastronomie, gradinarit, dans. Tot felul de lucruri pentru a ne umple timpul si a ne simti bine impreuna. Aveam viata din filme. Sa va zic cum a inceput… Eram la nunta unui prieten foarte bun de-al meu, ea era din partea miresei. La miezul noptii s-a furat mireasa, ca la orice nunta, ea era in gasca de fura mireasa. Eu eram in gasca de primire. M-au sunat pe mine sa negocieze, ea era de partea cealalta a telefonului. Si asa ne-am cunoscut. Cand s-au intors inapoi si am aflat cu cine am vorbit, am inceput negocierile pentru altceva. Si de atunci ne-am format un obicei din negocieri. Dupa 3 luni ne-am casatorit. Dupa inca doua luni ne-am mutat in casa noua. Si asta a fost. Un film de dragoste.

Dar te saturi, iti trece sau cel putin asa ti se pare. Asa ca dupa doi ani de casatorie fericita am inceput sa o insel. Ieseam in cluburi si agatam gagici noi. Mergeam cu ele la apartamentul vechi, de care ea stia ca il aveam inchiriat. Si tot asa pana cand m-am hotarat ca nu e cazul, ca am o varsta si ca sunt serios. Ea era tot ce imi doream si nu mai aveam de gand sa o insel. Asa ca intr-una din zile m-am dus la ea si iam spus tot. Ca sa fiu corect. M-a dat afara din casa, si mi-a luat si Mercedesul. Dupa 2 luni de stat inapoi la apartament am primit foile de divort. Ea a ramas cu casa si masina si conturile, eu am ramas cu un salariu care mergea din ce in ce mai prost. Eram neatent la munca, nu mai faceam nimic bine. Mi-a zis seful sa iau un concediu, si sa ma duc pe undeva, ca stau degeaba aici. M-am dus, la mine in apartament. Normal ca toti prietenii mei nu mai vorbeau cu mine, parintii ma certau de fiecare data cand vorbeam cu ei. Toata lumea era distanta. Am stat o saptamana in apartament singur si m-am uitat la televizor, la filme si la seriale. Dupa o saptamana dupa ce m-am intors la munca m-au dat afara pentru ca nu adusesem nimic companiei in ultima luna. Asa ca ramasesem fara sotie, fara munca. Totul cum nu se poate mai rau.

Pe la sfarsitul zilelor negre, asa le spun acum, am avut vreo 2 luni de stat singur in casa. A venit un prieten bun sa imi spuna ca mi-a facut ceva ingrozitor. Ca ii pare extrem de rau dar mi-a regulat nevasta. L-am pupat. Intr-o saptamana eram in picioare la ora 7 dimineata, la 8 eram la cafenea cu ziarul in mana, imbracat in costum, gata de munca. M-am angajat la o firma frantuzeasca, pe un salariu destul de bun, dar nici pe departe ca cel vechi. Dar am muncit de mi-au sarit capacele, proiecte, voluntariat la tot felul de evenimente, mi-am facut prieteni mai sus si tot asa. S-a eliberat jobul de asistent manager, l-am castigat. Am ajuns la salariu de milionar, mi-am cumparat masini, o casa noua doar pentru mine, un iaht. Agatam numai gagici de la marile case de modele, eram regele lumii. M-am mutat in Franta pe coasta mediteranei. Mi-am luat o casuta acolo. Imi pusesem toti banii in banca, ma lasasem de munca si acum ma distram, perioada de glorie. Doua luni dupa ce m-am mutat in Franta a dat faliment banca in care aveam majoritatea banilor. Ramasesem cu 300 de mii de euro toti banii. Eu cheltuiam mai mult de atat in cateva luni. Nu puteam sa traiesc in luxul asta cu 300 de mii toti banii asa ca m-am mutat in Paris, mi-am vandut casa si mi-am luat un apartament. Am pus banii parte intr-o banca si parte in actiuni.

Pentru mai mult detaliu despre mine, cititi cartea.

Carte tradusa in 70 de limbi. Mai mult de 3 milioane de exemplare vandute in toata lumea. Castigator al premiului Pulitzer.


Mar 23

Nenorocitu’

Posted on Luni, Martie 23, 2009 in Creative writing

Il cunosc de mult timp acum. E un nenorocit, un nebun, nimeni nu vrea sa aibe de-a face cu el. Dar ma rog, nici eu nu sunt vreun iubitor. Toti nenorocitii se aduna la olalta, nu stiu cum se intampla dar asta e. Bine, probabil ca gandim la fel, facem aceleasi lucruri si din cauza asta ne intalnim prin aceleasi locuri. Obisnuiam inainte sa merg noaptea sa ma plimb prin cimitir, nu sunt morbid, nici sinistru si nici vreun necrofil, mergeam pe acolo noaptea sa fur lumanarile de la morminte si sa le revand in fata cimitirului pe timp de zi. Le completam eu. Din doua arse faceam una intreaga si tot asa. Inainte saream gardul ca sa ajung inauntru. Mi s-a intamplat de prea multe ori sa sar direct pe vreo galeata plina cu flori sau mai stiu eu ce. Asta faceam de amuzament, rupeam florile sau pozele de pe morminte. Era distractiv, plus cati bani faceam pe langa. Toata lumea lua de la mine, mai ieftin decat la magazinele din jur. Dup-aia m-am smecherit, am inceput sa mituiesc gardianul sa ma lase sa intru. Intram mai des asa si ii dadeam si lui un sfert din castiguri, afacere.

Intr-una din zilele de munca, in fata cimitirului il vad pe el trecand in trenciul lui negru si mare. Am observat ca avea fata deranjata dar nu am bagat in seama, dupa aia l-am vazut asezandu-se pe trotuar, si-a invartit haina mai mult, sa se acopere. Tinea mainile in buzunare, si se misca foarte ciudat incontinu. Era ora 5 dupamiaza, exact ora la care plec eu de la cimitir, dupa ce fac vanzarile. Am dat sa plec dupa o zi proasta de vanzari si dupa mine, el, nenorocitul. A venit sa ma intrebe daca fumez si am o tigare. Normal ca fumez, dar nu am vrut sa ii dau, erau Marlboro, iti dai seama ca nu ii dadeam Marlboro. Asa ca a venit dupa mine si m-a urmarit pana am cedat. Nu mai avea miscarea aia tampita si necontrolata cand a  venit la mine. I-am dat pana la urma o tigara si am inceput sa vorbim despre cimitir. Am ajuns la mine acasa si mi-a zis ca doarme la mine, ca nu are unde altundeva si ca daca poate sa faca un dus. L-am lasat sa faca dus si sa se imbrace cu hainele mele. Locuiam intr-o garsoniera mica, cu peretii murdari si singurul geam din camera batea inspre un loc unde se aduna gunoiul de la bloc, de-aia nu deschideam niciodata geamul, stateam cu usa crapata ca sa intre aer curat, ma rog, pe cat de curat posibil.

Seara lucram la o benzinarie din cartier pe post de curatator de geamuri si umflator de cauciucuri, imi placea sa le desumflu la dobitoci rotile cand ma puneau sa le fac presiunea. Asta era un soi de distractie de seara pentru mine, faceam intrecere, pe bani, cu un coleg care desumfla mai multe cauciucuri fara ca soferii sa isi dea seama. Scapam la doua din tura de spalator de geamuri, dupa care mergeam la cimitir sa iau ce era de luat. La 4 trebuia sa ma intorc acasa sa fac lumanarile, dupa care ma culcam si a doua zi la 2 mergeam la cimitir sa le vand. Din cand in cand mai mergeam si la biserica dar acolo nu mergea asa de bine afacerea, oamenii vroiau sa ajute biserica asa ca luau de la ei. M-am dus de cateva ori imbracat in calugar la biserici sa vand, si ziceam ca strang bani pentru biserica, dar m-au prins preotii. Sfintii curului, sa vezi ce mi-au facut. In noaptea asta la 2 eram pe drum cu nenorocitu, spre cimitir sa imi fac treaba, ma urmarise toata ziua. A venit cu mine in cimitir, i-am dat instructiunile si ne-am apucat de treaba, am adunat de doua ori mai multe lumanari. Bun, a doua zi nici nu mai era nevoie sa merg la cimitir. La patru am plecat inspre casa, cand in drumul nostru l-am vazut pe nenorocit cum se opreste in dreptul unui geam dupa care statea o femeie si se uita la televizor. Tipa asta in fiecare noapte statea pana la 5 dimineata la televizor, o mai vazusem. Nenorocitu s-a oprit in fata geamului, si-a bagat mana in buzunarul hainei si a inceput miscarea aia tamita fara sa mai vada in jur. Am incercat sa il chem dar nimic. Pentru 10 minute a stat acolo in miscarea lui tampita.

In zilele urmatoare l-am intrebat ce naiba are. E bolnav, obsedat sexual, se plimba prin oras si se masturbeaza cand vede ceva ce il intereseaza, nu poate sa se abtina. In ziua aia la cimitir vazuse o femeie care plangea si l-a excitat, si a mers dupa ea, pana cand a venit femeia la mine sa ia lumanari. I-am zis sa mearga la grupurile alea de terapie si s-a dus. Dupa aia mi-a zis ca s-a masturbat acolo mai mult decat oriunde altundeva. De atunci, in fiecare seara, exact cand intru eu pe tura la benzinarie, el merge la grupul de masturbare intensa, zice ca i-am schimbat viata.

Nici nu stiu de ce il las sa stea pe langa mine, dar acum s-a mutat la mine in casa. Pana la urma tot animale sociale suntem, oricat de animale am fi. Stii cum e, oameni suntem, lumanari futem. Putin diversificat. Am inceput sa merg si eu cu el la terapie, sambata si duminica. Nici nu poti sa iti imaginezi cat sex se face in locul ala. Terapie anti sex, de unde dracu, ma vad ca pe un salvator ca le fut. Le-o trag, le gonesc si dupaia imi si multumesc.

Mar 11

Despre stiri

Posted on Miercuri, Martie 11, 2009 in imi bag %$&#

Pauza peste pauza peste pauza, cam asta este viata mea :) Dar m-am hotarat sa mai trec putin si pe-aici. Vroiam sa scriu acum cateva zile despre ceva ce am citit prin ziare. Un motiv de bucurie, S-A LEGALIZAT PROSTITUTIA, sau ma rog se va legaliza. Un pas extrem de important de viitor. Acum vor fi impozitate si curvele (yeeey, vorb-aia sa moara si capra vecinului). Mai multi bani de la ele, aici ar trebui sa fie mai putini bani de la noi… dar din pacate mai multi bani si de la noi. Gluma e gluma insa eu chiar sunt bucuros de treaba asta… Astept sa se legalizeze si marijuana, ca sa putem duce o viata buna in romania. Serios… Ma gandesc eu ca romania nu ar mai fi asa o povara daca s-ar fuma. Traficul, politica, coruptia, conducerea etc. ar fi doar asa de entertainment. Plus ca nivelul de trai ar fi doar statistici pe hartie, nimic mai mult. Misto…

Ma rog, o alta chestiune extrem de interesanta. Suntem in plina criza economica, in Romania mai mult criza mediatica. Problema cu crizele, din cate am inteles eu, este ca oamenii se sperie si nu mai cumpara nimic. Lipsa cheltuielilor duce la lichiditate scazuta sau ceva de genul asta. Ceea ce nu e bine (nu sunt vreun expert in economie dar e putin logic). Oamenii aceia de ne conduc stiu faptul ca cel mai important in timp de crize este cheltuiala si cu toate astea vor sa scumpeasca tot si sa mareasca impozitele. Ca nu e deajuns ca ne saraceste cursul valutar, trebuie sa ne saraceasca si ei. Eu sunt ok, student chestii, nu-s banii mei. Dar am vazut ca e la moda sa se vorbeasca despre criza si am zis ca as putea sa abordez si eu subiectul, ca sa imi creasca traficul. Pentru rezolvarea problemei cu criza economica vedeti la primul punct.

Atat pentru acum… nu am avut inspiratie pentru mai mult. Va las in ale voastre. Pe data viitoare, care sincer nu stiu cand va fi, ma aplec.

Feb 26

Despre fericire

Posted on Joi, Februarie 26, 2009 in Intrebari

Pe durata vietii unui om fericirea isi schimba intelesul de cateva ori. Initial esti fericit de orice, ca te joci, ca mananci, ca te uiti la televizor. Dupa aceasta urmeaza perioada extra-familiala, timp in care fericire inseamna contactele pe care le ai, esti fericit cand iesi cu prietenii in parc si te joci, cand iti faci prieteni noi. Urmeaza partea amoroasa, varsta la care esti fericit ca te tii cu o fata de mana, primul film vazut impreuna, primul sarut si tot asa. Urmeaza perioada de fericire adolescenta cand esti fericit orice ai face atata timp cat pare matur si nu ii implica pe parinti. Dupa care apare partea grea. Partea de maturitate in care incepi sa fii fericit numai la reusite exceptionale, totul in rest este ordinar. Fericirea in perioada asta este ceva pentru viitor, nu e neaparat pentru acum. De aici in colo totul este de viitor, faci lucruri pe care nu vrei sa le faci insa trebuie, fericirea este ceva la care ajungi foarte rar si foarte superficial, vacante, weekend-uri cu gasca, masa de craciun si tot asa. Mai departe depinde de ceea ce ai facut pana acum. Daca esti fericit cu ceea ce ai obtinut pana aici este ok, vei avea o viata placuta. Daca nu esti fericit in schimb ori vei face tot posibilul sa te intorci la fericire ori te vei multumi cu o viata mai putin multumitoare si asta a fost. Totul pana in momentul in care vei avea un copil prin care iti vei retrai fericirea intr-o masura putin diminuata si tristetea intr-o masura mult exagerata. Vei ajunge in perioada urmatoare cand deja nu mai depinde de tine, vei fi fericit in cazul in care ai putut face pana atunci copilul fericit.

Frumoasa perspectiva, in felul acesta viata pare foarte simpla. Sa va mai spun o parere… Mintea iti interpreteaza toate perceptiile si toate senzatiile, mintea este controlata de tine (treceti cu vederea non-sensul pe care l-am spus). De la o varsta in sus nu mai esti fericit la orice. Totul este ordinar, ia acel ordinar si fa-l extraordinar, nu-i greu.

In alta ordine de idei, eu am ajuns la concluzia ca schimbarea este singurul lucru care te poate tine in priza, lucruri mici sunt deajuns. Daca nu exista rutina, nu exista plictiseala, iar daca nu exista plictiseala nu exista ordinar, perceptia se schimba. Problema aici este caracterul.

Stiu ca suna a boolshit american dar incearca sa vezi mai departe de cliseu.

PS: Ce dracu v-a apucat pe toti sa scrieti statusurile pe mess si pe fb si pe toate cacaturile de genul in engleza. Limba romana nu mai are destule cuvinte? Ce pizda masii!?!? (pentru cei ce nu inteleg… What the fuck!!!)