RSS Feed
Oct 12

Catre cei ce vor sa fie statui

Posted on Luni, Octombrie 12, 2009 in Poezie

De ce sa fii o statuie?

a nu se uita,

a nu se calca,

a nu se lovi,

a nu se ridica,

a nu se atinge,

a nu se rade,

a nu se plange,

a nu se manca,

a nu se misca,

a nu se exista.

a se observa interdictia

Sa te uiti in jur si sa nu vezi nimic,

doar ai ochii de bronz.

dar fii atent sa nu pierzi ceva.

nu stii niciodata cand te spargi

mai rau cand te ridica de brate sau

mai stiu eu cum cu macarale

sa vezi atunci atentie la durere,

nasol sa fii statuie.

roaga-te sa nu te dezechilibrezi.

Sep 6

Topogane… sau visele unui gras de contrabanda

Posted on Duminica, Septembrie 6, 2009 in Despre Arta

Cand eram copil mic imi doream sa am o casa cu topogane dintr-o parte in cealalta a casei si din interior pana in exterior, impanzita cu topogane si plina de lifturi de toate soiurile, scarile visam sa fie din franghie si verticale, toate televizoarele sa fie date pe cartoon network, iar frigiderul sa fie plin numai de mcdonals si mars. Atat de mult imi doream lucrurile astea si atat de posibile aveam impresia eu ca sunt incat spuneam in continu ca eu atunci cand voi creste mare imi voi face aceasta casa.

Nu doar atat, casa mea de vis avea sa fie pazita de amazoane si de oamenii-crocodili care traiesc in mlastini, nici nu stiam ce e aia amazon, dar in vis nici nu conteaza ce stii si ce nu stii, visul e facut sa fie ireal, intangibil, irealizabil si multe alte i-uri.

Mai departe am visat sa ajung rapper, ma vedeam revolutionand industria muzilcala romaneasca, de ce rapper, pentru ca nu aveam talent la muzica, si vocea mea era pe undeva pe langa o intalnire dintre oala si podea. Am mai avut apropo de muzica vise mai tarzii de posibil chitarist si rock-star international, scriitor de profesie, mare om de cultura si alte astfel de vise.

M-am calmat cu gandul ca poate un inginer bun este lafel de pretios ca si un cantaret bun sau un scriitor bun, ce poti spune, fiecare cu consolarile lui. Din pacate se cam duce si asta, deci nu am prea ramas cu nimic sa spun sincer.

Insa, cu vocea tremurand, sau mai degraba cu tastele tremurand de la metroul care imi trece pe sub apartament va impart intelepciunea mea asupra viselor.

-> Un tico mov, discutand prostii care se prea poate sa fie mai putin importante decat credem noi, metalica dat la maxim in difuzoarele de masina ‘tunata’ ruland cu 150 km la ora care defapt sunt pe undeva pe la 50 pentru ca acul e derutat si se tot invarte pe tot cadranul, geamurile deschise pentru ca e cald si destinatia necunoscuta.

-> Opt dimineata in Vama Veche, caldura infernala in cort si mahmureala mai crunta decat incape in discutie, cu o vaga amintire ca te-ai suparat azinoapte fara sa stii de ce si o baie in marea rece si murdara pe langa un tip care se unge cu vaselina sau ceva asemanator si isi indeasa virilitatea intre picioare.

Sa va mai impartasesc din intelepciunea mea de om batran de 22 de ani? Daca o fi cazul… va mai spun atat, topoganele sunt de facut, ticoul mov este de trait, iar Vama Veche este de amintit. Cat despre scris si alte indeletniciri de genul asta nu depind decat de pix.

Aug 14

E corect exprimata viata aici?

Posted on Vineri, August 14, 2009 in Intrebari

Sa nu credeti ca momentul de reculegere a durat pana acum… A fost adaugat la acest moment, unul de lene, altul de lipsa de chef dupa care un moment scurt de lipsa de timp si tot asa… si s-au tot invartit intre ele si au trait fericite la pana adanci batraneti… momentele… Acum m-am intors dupa care cel mai probabil o sa intru intr-un moment de cugetare, apoi altul de introspectie. Si mai pot gasi multe momente in care sa intru ca sa imi vad de meseria mea de lenes, mi-am si declarat vechimea in meserie. Sunt deja declarat doctor specialist, honorius cauza in lene si efectele ei. Dar sa vedem ce iese din lene ca pana acum eu am facut atatea pentru ea si ea nimic pentru mine. In orice caz stim cu totii ca schimbarea nu e buna desi spunem ca e, ce rost are sa faci ceva mai bine cand poti sa il faci lafel… Ma rog, pe langa lenes, ma mai vad si mizantrop si asta probabil de lene sa cunosc lume, dar asta e alta discutie. Voi incerca sa mai trec si pe la subiect putin ca sa nu va mai plictisesc din nou cu prostiile mele.

Vorbind despre bloguri cu un prieten, m-a intrebat cand mai scriu si eu ceva… asta se intampla acum ceva timp, si mi-a dat exemplu un alt prieten care scria mult mai rar decat mine pe vrema aia. Eu zic pai am scris mai mult decat X, el zice ai ma serios… ce ai scris? aia e scris? Vezi si tu ceva mai normal acolo… Lovitura, cam brutala dupa mintea mea, a venit ca ceva de “deschide ochii” pentru mine, am zis ahaaa! Am inteles unde vrea sa bata si dup-aia am plecat acasa si m-am pus la calculator si am scris ceva lafel de EU ca si pana acum. Apropo de schimbare. A doua zi m-am dus la el si l-am intrebat “iti place?” mi-a zis “Da frate, foarte tare!”

Mai 28

Gata sesiunea

Posted on Joi, Mai 28, 2009 in Creative writing

Buna ziua lume. Am terminat scoala… Fericire pe capul meu. Am mai jos o mica portiune dintr-un proiect mai mare la care lucrez, proiectul este in limba engleza asa ca va trebui sa imi scuzati aroganta si sa il cititi asa. Pofta buna…

If you see anything wrong with something your doing you should stop doing it, those are the common rules of being. You most probably hurt more people than you help in life without figuring out you did. But than comes the most troubling question? What can you do when you hurt people and you know you did? Does it depend on the situation? No! The answer is nothing. Why hurt those people even more by trying to man up to your wrong doings when you know you will do them right over again? People don’t change, reactions might, due to rationalization, but a mind does not think one thing in an instant and another in the next. You think like yourself your whole life and that is what we are most afraid of. We generally say that we have our feelings under control but ultimately, feelings are conclusions of the mind due to experience and current standards making them your thoughts and conclusions, thus controlling you. In other words you will either do what you want to in a selfish manner or go crazy.

Feb 26

Despre fericire

Posted on Joi, Februarie 26, 2009 in Intrebari

Pe durata vietii unui om fericirea isi schimba intelesul de cateva ori. Initial esti fericit de orice, ca te joci, ca mananci, ca te uiti la televizor. Dupa aceasta urmeaza perioada extra-familiala, timp in care fericire inseamna contactele pe care le ai, esti fericit cand iesi cu prietenii in parc si te joci, cand iti faci prieteni noi. Urmeaza partea amoroasa, varsta la care esti fericit ca te tii cu o fata de mana, primul film vazut impreuna, primul sarut si tot asa. Urmeaza perioada de fericire adolescenta cand esti fericit orice ai face atata timp cat pare matur si nu ii implica pe parinti. Dupa care apare partea grea. Partea de maturitate in care incepi sa fii fericit numai la reusite exceptionale, totul in rest este ordinar. Fericirea in perioada asta este ceva pentru viitor, nu e neaparat pentru acum. De aici in colo totul este de viitor, faci lucruri pe care nu vrei sa le faci insa trebuie, fericirea este ceva la care ajungi foarte rar si foarte superficial, vacante, weekend-uri cu gasca, masa de craciun si tot asa. Mai departe depinde de ceea ce ai facut pana acum. Daca esti fericit cu ceea ce ai obtinut pana aici este ok, vei avea o viata placuta. Daca nu esti fericit in schimb ori vei face tot posibilul sa te intorci la fericire ori te vei multumi cu o viata mai putin multumitoare si asta a fost. Totul pana in momentul in care vei avea un copil prin care iti vei retrai fericirea intr-o masura putin diminuata si tristetea intr-o masura mult exagerata. Vei ajunge in perioada urmatoare cand deja nu mai depinde de tine, vei fi fericit in cazul in care ai putut face pana atunci copilul fericit.

Frumoasa perspectiva, in felul acesta viata pare foarte simpla. Sa va mai spun o parere… Mintea iti interpreteaza toate perceptiile si toate senzatiile, mintea este controlata de tine (treceti cu vederea non-sensul pe care l-am spus). De la o varsta in sus nu mai esti fericit la orice. Totul este ordinar, ia acel ordinar si fa-l extraordinar, nu-i greu.

In alta ordine de idei, eu am ajuns la concluzia ca schimbarea este singurul lucru care te poate tine in priza, lucruri mici sunt deajuns. Daca nu exista rutina, nu exista plictiseala, iar daca nu exista plictiseala nu exista ordinar, perceptia se schimba. Problema aici este caracterul.

Stiu ca suna a boolshit american dar incearca sa vezi mai departe de cliseu.

PS: Ce dracu v-a apucat pe toti sa scrieti statusurile pe mess si pe fb si pe toate cacaturile de genul in engleza. Limba romana nu mai are destule cuvinte? Ce pizda masii!?!? (pentru cei ce nu inteleg… What the fuck!!!)