In biroul primarului unui oras mic din Romania, se intalneste elita orasului sa ia o concluzie pentru viitorul locului in care traiesc. Au o serie de probleme de discutat precum infrumusetarea orasului, infrastructura, zona comerciala si in mod special turismul din oras.

Toata lumea participa activ la discutie, incearca sa aduca idei si pareri, se incing spiritele, se mai si cearta, dar totul decurge in limita bunului simt.

Se incepe discutia cu infrastructura insa se trece repede peste. S-au facut infrastructuri si in alte orase, au atatea exemple asa ca au concluzionat ca vor face mai ca fratii de la vest. Nu se pune asa mare accent pe infrastructura, pana la urma, nici aia in orasele mari din tarile dezvoltate nu fac mare lucru pentru infrastructura.

In al doilea rand s-a discutat despre zona comerciala, cum sa faca sa dezvolte comertul orasului. S-au gandit la tot soiul de oferte pentru comercianti, au zis sa scada taxele pentru comert si preturile la chirie in zonele comerciale si tot asa. Au rezolvat-o destul de usor si pe asta, au angajat un consilier din Europa. Au zis ca daca omul a lucrat la primarie in oricare dintre orasele mari se poate descurca si cu asta, ca e mic si pricajit, dar are un mare potential. Nu ar trebui sa fie asa greu de dezvoltat.

A urmat infrumusetarea orasului la discutie, unde au venit toti cu idei care mai de care mai trasnite. Unul a spus sa puna palmieri, altul ca sa puna flori prin tot orasul, altul ca sa vopseasca toate cladirile de alta culoare, altul ca sa faca un parc de copii in parcul mare al orasului, iar altii au mai venit cu idei sa faca copii la unele monumente internationale si sa le imparta prin oras. Sa aibe un Turnul Eiffel, o catedrala catolica mare, si multe altele. Au luat in considerare unele dintre propuneri si le-au dus mai departe in discutie. Pana la urma s-a ramas la palmieri, flori, blocuri vopsite si o coloana infinitului in centru.

Mai departe au ajuns la turism. Orasul este situat la 30 de km de mare. Este destul de aproape pentru a face marea tema principala a turismului in oras. S-au gandit mult. S-au zbatut, au incercat, au venit cu idei, insa nimic nu mergea asa de bine. S-au gandit la un autobuz supraetajat pana la mare. S-au mai gandit la un muzeu cu figurine de ceara. Au mai incercat si un plan pentru hoteluri de mare in oras. Dar parca nu se potriveau. Au trecut ore deja de cand intrasera la tratative si nu au ajuns la nici o conluzie pentru turism in orasul lor mult iubit. S-au gandit la baruri, terase, insa nimic concret. Au ajuns pana la urma la concluzia ca trebuie sa dea motive lumii sa vina la ei in oras. Asa ca s-au gandit ca cel mai bine sa isi gaseasca un target. Ce fel de oameni vor sa cheme in orasul lor? Raspunsul a fost, oameni care cheltuie multi bani. Asa ca solutia a fost evidenta. Investitii in masini foarte scumpe care sa faca plimbari prin centrul orasului. Un Bamboo pentru turism, hoteluri scumpe si cafenele de fitza.

Si asa, au ajuns ca intr-un an sa aibe mai mult turism decat a fost in oras din vremea comunismului incoace. Se ingramadeau mai rau decat la mamaia masinile de fitze si starletele bucurestene.