Scrisoare catre… nimeni.
Ma mai intreb din cand in cand pentru ce mai scriu pe-aici, care o fi motivul… Lumea nu citeste blogul acesta, poate mai intra din greseala vreunul care caunta cazare pe litoral si eu fiind de pe litoral ma gaseste cumva sau vreunul care cauta sonete si dat fiind faptul ca am scris despre sonete la un moment dat au dat din pura intamplare pe acest blog, dar nu va faceti griji ca nici unu nu citest mai mult de o fraza dupa care isi da seama ca e pierdere de timp si iese. Ce sa ii faci… ce e in timpul tau trebuie monitorizat mai indeaproape, vorb-aia de ce sa pierzi timpul cu problemele altora cand poti sa le pierzi cu seriale americane.
Cica la un moment dat aveam multi prieteni, nici unu nu intra pe-aici, doar trei dintre ei mai vede care e treaba, una e sora mea, una e prietena… doar unu nu e obligat. Misto… Daca pare ca m-as plange, nu e adevarat, doar fac un soi de interspectie, o spectie a internetuluim, cuvantul spectie sunt constient ca nu exista dar si-asa nu conteaza. Asa ca ma gandesc poate la efectele terapeutice ale scrisului… asta e, am gasit motivul… stai ca nu m-am terapeutizat de loc de cand am inceput sa scriu, sunt lafel de deranjat, la stomac.
Poate pura placere de a bate campii, dar pot foarte bine sa ii bat si pe foaie cu creionul ba mai bine, acolo pot si desena organe genitale si inimi in flacari trase printr-o spada cu un sarpe incolacit in jurul ei, cu totul pusa intr-un craniu in ghearele unui vultur, poate mai bag si o sirena pe ancora scriu Maricica si asta a fost. Deci nu e asta.
Poate nevoia de comunicare, dar am zis ieri ca sunt un mizantrop in devenire deci nu.
Poate ca vreau sa spun cuiva frustrarile si nu pot sa o fac in grai deschis, dar stai… am zis ca oricum nu vede nimeni.
Asa ca singura posibilitate este “c-asa mi vine cateodata doruuule” sau in alte cuvinte mi s-a sculat mie ca sunt scriitor si asta e. Pentru cei trei cititori, va multumesc pentru sprijin si intotdeauna sa se stie ca eu imi fac munca pentru fanii mei.
VA IUBESC, FANII MEI, CEI TREI! din care doi au datoria sa se uite asa ca TE IUBESC FANUL MEU. si asa am iesit din dulap, sunt si gay pe de-asupra… sau nu, e un soi de iubire de frati, sau nu e un fel de colegialitate dezvoltata. Deci na ca nu sunt gay. Baliverne tata. Pentru cei trei:
MA APLEC!
PS: VREM LEGALIZAREA PROSTITUTIEI!!!


Las ma george, ca daca vrei mai multi oameni iti spun eu cum, la o cafea prin Bucuresti.
(sper ca eu eram fanul)
P.S: si eu TE IUBESC
“Tare-as vrea sa trec cu degetul prin fruntea ta, din ce-o fi?” (Cehov).
Lumea vede in general.. sunt convinsa ca e adevarat. Acum ma voi uita si la restul paginilor
Iti multumesc pentru incurajare si sper sa iti fi placut restul paginilor. Mai treci p-aci… poate pot scrie o scrisoare pentru cei doi fani pe viitor :))
Inca nu ma poti considera fan, dar ma autoproclam vizitator curios, avand in vedere si faptul ca de abia azi am aflat de blogul tau, Georgi dear! [more feedback to come] Pup
Imi pare bine sa te am printre mine
… Te mai astept