incearca sa spui ca ai probleme cand nu stii ce ai

sunt disperat de desfintarea care ma paste

sentinte pe care mi le dau deliberat

incapacitatea de a scapa de sub influenta mea

mal-intentionata adica cu intentia de a ma dezechilibra

Am uitat de dezechilibru, lipsa de confort sau

inconfort, dorinta de libertate sau dorinta de a ma

intemnita in dorinta de libertate.

Franturi mecanice sau franturi ale mecanicii.

rupere de realitate sau blocaj in ruperi…

Ce-mi ceri?

Sa incerci sa spui ca esti disperat

Sa incerci sa spui ca ai probleme cand nu stii ce ai.

Ce-mi oferi?

Lipsa de confort si dezechilibru.

Linistea lipsei de liniste… Sa ai la ce gandi

Incearca.

nu pot sa dorm.  nu pot sa invat. nu am chef. ma plictisesc. n-am chef sa citesc sau sa ma uit la un film. ascult jazz si beau. coleman.

ma plictisesc si nu pot sa dorm, ceea ce imi confera starea de care am nevoi plus de asta sunt putin beat… putin beat pentru ca beau din sticla pe care mi-a luat-o taica-miu de pe aeroport.

concluzie… nasc sub amprenta tatalui meu posturi plictisite si lipsite de somn.

Ideea e, cel putin in conceptia mea, ca mi-am desavarsit existenta artistica.

Asta a fost.

pana data viitoare, MA APLEC, dar nu stau aplecat ca probabil o sa stau mult.

a nu se uita,

a nu se calca,

a nu se lovi,

a nu se ridica,

a nu se atinge,

a nu se rade,

a nu se plange,

a nu se manca,

a nu se misca,

a nu se exista.

a se observa interdictia

Sa te uiti in jur si sa nu vezi nimic,

doar ai ochii de bronz.

dar fii atent sa nu pierzi ceva.

nu stii niciodata cand te spargi

mai rau cand te ridica de brate sau

mai stiu eu cum cu macarale

sa vezi atunci atentie la durere,

nasol sa fii statuie.

roaga-te sa nu te dezechilibrezi.

Sa-ti dai un semn, un strugure sau un ciorchine.

Vrei sa privesti mahnirea-n fata,

Sa lupti continu cu nefericireaa.

Dar stai, ca mai departe sa te-ntrebi

Se merita?

Sa-ti rupi din pielea imbaxita cand e asa frumoasa doar.

Sa pui pe ea tonuri si nuante,

Cand nu mai merita nici natural.

Te rupi de tine si te-ntrebi,

Ca mai normal e natural.

Sa nu aspiri, sa nu te vrei

Mai, mai si inca ceva mai

Ca ei?

si te tai din nou si te intorci.

sa stai la loc in baie sa tronezi

Si sa te-mpaci cu singura creatie demna de atentie.

Sunt schiop pe dreapta,

am ramas intr-un cuvant.

Ala stangu’

femeia, in litere dogmatice.

O imblanzire vaga a unei pisici care traieste in casa.

Am incercat s-o scot afara dar

parca tot degeaba,

nu-mi iese, nu-mi vrea.

Si trag de ea ca sa aibe loc vaca,

pana poate o scot si pe-aia,

ca m-am saturat de veselie.

Am ramas schiop si pe stanga,

aia de mai sus pe stanga se dusese de mult

Am ramas cu mana dreapta-n sus.

In alte cuvinte din aceasta scurta introducere, deduc faptul ca nu mai am nici un subiect, sunt un om fara subiect. Mi-a mai spus ca fac doar jocuri de cuvinte care defapt nu spun nimic, un fel de forma fara fond, imi e greu sa cred ca nu am nici un subiect prin cate am scris pe-aici. Dar ma rog… nu acesta este subiectul pe care vroiam sa il ating in postul pe care il cititi acum.

Ideea este in felul urmator, m-am simtit putin inutil, putin superficial si putin caraghios la toate vorbele prietenului meu, insa abia la ultima fraza mi-am dat seama ca si el e un pic caraghios si un pic inutil, in cam aceeasi masura ca si mine. Daca nu ma joc cu cuvintele ce altceva pot face pentru a imi imbunatati “maiestria”? Intradevar nu are ce cauta ultimul cuvant acolo, este pus special pentru a motiva mai bine indeletnicirea mea. Cum ai putea sa faci orice din cuvinte daca tu nu te-ai jucat niciodata cu ele. Mie imi place sa vad campuri inverzite in cuvinte si munti si baruri extraordinare, si sincer doar in cuvinte ai putea sa pui munti si baruri in acelas context. Este cel mai placut lucru pe care il poti face ca dintr-o relatare sa dai o stare de spirit.

Sa trecem mai departe, joaca educa un copil, iar intre cuvinte eu ma consider la nivelul de sugar, motiv pentru care trebuie sa ma joc. Doar am trecut de patratul care intra in gaura patrata si rotundul care intra in cea rotunda, inca nu stiu nimic de cub si cilindru asa ca va trebui sa ma mai joc putin pentru a mai descoperi cate ceva. Nu va suparati pe mine pentru ca nu stiu sa fiu mai serios in aste indeletniciri, insa seriozitatea aduce cu ea si un dram de lipsa de curiozitate, ceea ce este mai important la mine deocamdata si nu sunt dispus sa o dau pe practici mai comerciale.

Pe data viitoare, care cel mai probabil va aparea tarziu ca deja m-am intrecut pe mine cu doua posturi in aproape o zi.

Pana atunci, ma aplec.

Nu doar atat, casa mea de vis avea sa fie pazita de amazoane si de oamenii-crocodili care traiesc in mlastini, nici nu stiam ce e aia amazon, dar in vis nici nu conteaza ce stii si ce nu stii, visul e facut sa fie ireal, intangibil, irealizabil si multe alte i-uri.

Mai departe am visat sa ajung rapper, ma vedeam revolutionand industria muzilcala romaneasca, de ce rapper, pentru ca nu aveam talent la muzica, si vocea mea era pe undeva pe langa o intalnire dintre oala si podea. Am mai avut apropo de muzica vise mai tarzii de posibil chitarist si rock-star international, scriitor de profesie, mare om de cultura si alte astfel de vise.

M-am calmat cu gandul ca poate un inginer bun este lafel de pretios ca si un cantaret bun sau un scriitor bun, ce poti spune, fiecare cu consolarile lui. Din pacate se cam duce si asta, deci nu am prea ramas cu nimic sa spun sincer.

Insa, cu vocea tremurand, sau mai degraba cu tastele tremurand de la metroul care imi trece pe sub apartament va impart intelepciunea mea asupra viselor.

-> Un tico mov, discutand prostii care se prea poate sa fie mai putin importante decat credem noi, metalica dat la maxim in difuzoarele de masina ‘tunata’ ruland cu 150 km la ora care defapt sunt pe undeva pe la 50 pentru ca acul e derutat si se tot invarte pe tot cadranul, geamurile deschise pentru ca e cald si destinatia necunoscuta.

-> Opt dimineata in Vama Veche, caldura infernala in cort si mahmureala mai crunta decat incape in discutie, cu o vaga amintire ca te-ai suparat azinoapte fara sa stii de ce si o baie in marea rece si murdara pe langa un tip care se unge cu vaselina sau ceva asemanator si isi indeasa virilitatea intre picioare.

Sa va mai impartasesc din intelepciunea mea de om batran de 22 de ani? Daca o fi cazul… va mai spun atat, topoganele sunt de facut, ticoul mov este de trait, iar Vama Veche este de amintit. Cat despre scris si alte indeletniciri de genul asta nu depind decat de pix.

Cica la un moment dat aveam multi prieteni, nici unu nu intra pe-aici, doar trei dintre ei mai vede care e treaba, una e sora mea, una e prietena… doar unu nu e obligat. Misto… Daca pare ca m-as plange, nu e adevarat, doar fac un soi de interspectie, o spectie a internetuluim, cuvantul spectie sunt constient ca nu exista dar si-asa nu conteaza. Asa ca ma gandesc poate la efectele terapeutice ale scrisului… asta e, am gasit motivul… stai ca nu m-am terapeutizat de loc de cand am inceput sa scriu, sunt lafel de deranjat, la stomac.

Poate pura placere de a bate campii, dar pot foarte bine sa ii bat si pe foaie cu creionul ba mai bine, acolo pot si desena organe genitale si inimi in flacari trase printr-o spada cu un sarpe incolacit in jurul ei, cu totul pusa intr-un craniu in ghearele unui vultur, poate mai bag si o sirena pe ancora scriu Maricica si asta a fost. Deci nu e asta.

Poate nevoia de comunicare, dar am zis ieri ca sunt un mizantrop in devenire deci nu.

Poate ca vreau sa spun cuiva frustrarile si nu pot sa o fac in grai deschis, dar stai… am zis ca oricum nu vede nimeni.

Asa ca singura posibilitate este “c-asa mi vine cateodata doruuule” sau in alte cuvinte mi s-a sculat mie ca sunt scriitor si asta e. Pentru cei trei cititori, va multumesc pentru sprijin si intotdeauna sa se stie ca eu imi fac munca pentru fanii mei. 

VA IUBESC, FANII MEI, CEI TREI! din care doi au datoria sa se uite asa ca TE IUBESC FANUL MEU. si asa am iesit din dulap, sunt si gay pe de-asupra… sau nu, e un soi de iubire de frati, sau nu e un fel de colegialitate dezvoltata. Deci na ca nu sunt gay. Baliverne tata. Pentru cei trei:

MA APLEC!

PS: VREM LEGALIZAREA PROSTITUTIEI!!!

Vorbind despre bloguri cu un prieten, m-a intrebat cand mai scriu si eu ceva… asta se intampla acum ceva timp, si mi-a dat exemplu un alt prieten care scria mult mai rar decat mine pe vrema aia. Eu zic pai am scris mai mult decat X, el zice ai ma serios… ce ai scris? aia e scris? Vezi si tu ceva mai normal acolo… Lovitura, cam brutala dupa mintea mea, a venit ca ceva de “deschide ochii” pentru mine, am zis ahaaa! Am inteles unde vrea sa bata si dup-aia am plecat acasa si m-am pus la calculator si am scris ceva lafel de EU ca si pana acum. Apropo de schimbare. A doua zi m-am dus la el si l-am intrebat “iti place?” mi-a zis “Da frate, foarte tare!”