Trebuie sa prezint si aici teoria (foarte interesanta si la fel de trista) unui prieten foarte bun de-al meu. O sa citeasca aceasta insemnare si sper sa nu se supere pe mine prea tare pentru ca i-am imprumutat ideea dar sa fiu sincer eu una mai buna nu am, asa ca… imi cer scuze anticipat. Stand la o cafea impreuna, discutand despre noile lucruri din viata fiecaruia, pentru ca nu ne-am mai vazut de mult, am ajuns la ideea ca viata e scurta. Asa spune toata lumea. Am auzit si eu si cu totii ne gandim cat de repede trece timpul. Sa va explic, anul acesta de craciun varul meu a fost musul pentru copii. Si ne-am adus aminte ca nu demult venea mosul la noi. A trecut prea repede perioada aceea si acum suntem noi pusi in situatia de a il interpret ape Mos Craciun de sarbatori. Si cu tema aceasta in cap a ajuns Dani, prietenul meu mai sus mentionat, sa imi spuna explicatia lui inginereasca despre motivul pentru care suntem indusi in eroare de catre timp. El spune ca viata trebuie traita si are dreptate. Dar incepi sa simti viata deabia in adolescenta. Pana atunci esti prea mic sau defapt prea imatur sa poti sa traiesti viata. Si ca aceasta traire se termina pe undeva pe la 50 de ani, atunci cand nu mai faci fata fizic la ceea ce iti face placere (difera de la om la om, nu vreau sa jignesc pe nimeni, am spus 50 pentru a face o medie). Deci, ai pe undeva pe la 35 la 40 de ani de trait intens. Si asta inseamna foarte mult. Patruzeci de ani, patru deceni, aproape jumatate de secol, e ceva. Dar daca stai sa imparti anii astia? Ajungi sa ai 40 de ierni, 40 de primaveri, 40 de veri si 40 de toamne (nu prea stiu plurarul de la toamna, nu va luati de mine). Si grandeste-te asa, ai 40 de veri de trait cum trebuie. Cum suna asta? Eu am 21 de ani, deci am trait deja pe la sapte, opt veri. Mi-au mai ramas 32 de veri. Daca e sa luam numarul mai mic, mi-au ramas 27 de veri de trait frumos si plin. Iar asta trebuie sa te sperie putin. Astfel, v-am explicat motivul pentru care suntem dezorientati de trecerea timpului, sa ii multumim lui Dani ca ne-a facut mai tristi pentru urmatoarea jumatate de ora (glumesc, eu chiar ii sunt recunoscator ca mi-a impartasit aceasta teorie). Si pe langa asta vreau sa cred ca v-am dat motiv sa vreti sa fiti mai fericiti macar o zi. Viata trebuie traita cat mai intens pentru ca urmatoarele veri, speram ca o sa fie multe, dupa cele 40 sa aibe cu ce sa se umple, memorii, povest si teme de gandire.