Azi am stat toata ziua in casa. Nu am obiceiul dar din pacate mi se intampla destul de des. Mam simtit de cacat, mam trezit tarziu, nam facut nimic (sunt in perioada examenelor acum, deci e grav). Spre seara am avut intentia de a iesi in oras putin, dar pana sa gasesc pe cineva dispus sa iasa cu mine mia pierit cheful. Am ajuns cam pe la ora zece jumate sa beau bere si sa citesc. Cea mai tare carte pe care am citito pana acum (Shantaram de Gregory David Roberts), asa zic la aproape fiecare carte pe care o citesc(dar serios e super tare). Unul din personajele mele preferate a murit, iar asta chiar ma bagat intro stare foarte proasta. Stim cu totii efectul berii asupra vezicii, ceea ce ma determinat sa merg la toaleta, nu mult dupa intamplarea tragica din carte. Mam vazut in oglinda si am inceput sa imi zambesc, singur, ca prostul, la reflexia mea, fara nici un motiv. Nu stiu daca vi sa intamplat pana acum dar sincer, e cel mai amuzant lucru posibil(probabil din cauza alcolului, desi nu cred – a 3a bere). Nu sa te uiti la tine, ci sa iti dai seama ca razi ca prostu de reflexia ta din oglinda si sa nu poti sa te opresti. Si odata ce ai inceput sa iti zambesti iti vine sa razi. Iar cand incepi sa razi si iti dai seama de motivul pentru care razi, incepi sa razi si mai tare. Pana si cand scriu despre asta(acum), imi vine sa rad doar gandinduma la rasul meu(dea dreptul idiot) de mai devreme. Si pana nu iesi din raza oglinzi nu te poti opri pentru ca te vezi razand ca tampitu’. E unul din momentele alea in care te simti bine in propria idiotenie(cred ca sunt singurul care simte chestia asta).