M-am intors. Trebuie sa ma intelegeti, e sfarsit de semestru, teste vizite si tot felul. Am promis ca voi vorbi despre Paris. Am fost acolo un weekend acum doua saptamani. Iar acolo m-am intalnit cu familia. Nu are rost sa va mai spun cat de misto a fost. In al doilea rand pentru ca m-am intalnit cu familia de care imi era tare dor, in al treilea rand pentru ca am plecat din Londra si in primul rand pentru ca am fost in Paris… “The City Of Lights”.

Parisul la mine imparte locul intai cu Praga ca si frumusete. Nu am fost in multe locuri deci nu este definitiv. Dar din cate am vazut acestea m-au impresionat cel mai mult. Trebuie sa mai spun ca nu am ce sa ii reprosez orasului, pana si boschetarii au un efect benefic asupra frumusetii si a romantismului orasului. Desi ar trebui sa completez ca ma deranjeaza ca majoritatea sunt romani, dar aici e repros la adresa Romaniei.

Am ajuns cu Eurostarul la Paris care apropos m-a costat doar 59 de lire si am facut 2.20. Nu am prea vizitat prea mult, din doua motive, am avut doar 3 zile la dispozitie si marea majoritate le-am vazut deja. Mai mult m-am plimbat si am baut cafele. In prima zi am trecut pe la Notre Dame iar apoi am mers in cartierul Mare care ar fi un soi de Soho dar mai putin evident, plin de cafenele, magazine si strazi ingramadite. Seara am vrut sa iesim in oras la vreun bar ceva. Am mers in centrul orasului unde am stat la un cocktail, mai departe ne-am dus in cartierul Latin din Paris care este ceva de neinchipuit. Strazi foarte inguste baruri, restaurante si cafenele cat vezi cu ochiul, strazile impanzite de oameni. Toate localurile din zona erau cochete si aranjate. Negasind unde sa stam am luat-o la picior prin oras. Am zis sa facem Paris “by night”. Am mers pe bulevardele mari ale Parisului. Am ajuns pana pe Champs Elisee care mai ales noaptea este extraordinar. Mai vezi din cand in cand faimoasele cafenele tipic pariziene, vre-un cabaret si indragostiti mergand de brat in probabil cel mai romantic oras din Europa.

A doua zi am mers dinnou in oras, am urcat pe dealul Montmartre unde este vestita basilica Sacre Coeur. Aici gasesti si cartierul artistilor, care si-a luat numele de la faptul ca foarte multi artisti precum Salvador Dali, Modigliani, Claud Monet, Picasso si van Gogh au avut studiourile sau au lucrat aici. De pe deal poti vedea tot orasul mai putin turnul Eiffel pe care trebuie sa te chinui putin sa il vezi fiind blocat de cladirile care cresc in dreapta bisericii, insa ai o priveliste superba de pe varful dealului. Marea problema in aceasta zona dupa parerea mea este faptul ca arta nu mai inseamna ceea ce ar trebui. Se confunda cu turismul parca putin cam prea mult. De langa magnetii de frigider cu marile opere de arta pe care sa zicem ca ai putea sa ii intelegi, vezi traiste imprimate cu acestea, sepci si asa mai departe, ceea ce este putin trist. Este singurul loc din Paris care mi s-a parut prea capitalizat, in care am vazut goana dupa avutie.

Dupa plecarea de pe deal am ajuns intr-un final in Port de Clignancourt care este una din intrarile in Paris. Un cartier mai sarac in care am ajuns din greseala, pentru ca nu ne-am orientat bine. O zona murdara si putin cam periculoasa. Insa pentru ca experienta sa fie completa trebuia vazut. Va imaginati ca nu am stat prea mult in zona respectiva. Am urcat in prima statie de metrou, de unde am fugit inspre centru. Am ajuns in sfarsit inapoi in centru, unde ne-am mai plimbat pe Rue de Rivoli, un bulevard frumos pe latura caruia sunt gradinile Tuileri, un alt obiectiv de nepierdut. Ne-am asezat intr-un sfarsit la o cafenea, cum era de asteptat de orice companie care ma include si pe mine, o cafea pentru a simti adevaratul gust al Parisului.
O bijuterie a arhitecturii, un testament al culturii si al artei secolelor trecute, Parisul este unul din principalele atractii ale Europei. Parisul merita cel putin doua saptamani, poti sta o luna si tot nu ai cum sa te saturi. E printre putinele locuri in care nu ai cum sa nu te intorci odata ce l-ai vazut.

M-am tot plimbat weekend-urile trecute, am avut vizitatori din strainataturi (Romania), in alte cuvinte m-am distrat. Nu am prea avut timp de ale meleasa ca nu am mai prea scris. Imi imaginez cum trebuie sa fie, acum cu criza economica, singurul refugiu era blogul meu, iar eu nu am fost alaturi cum ar fi trebuit. Insa eu m-am simtit bine iar fericirea este lucrul cel mai important pe lumea asta… Am fost in Amsterdam acum 2 saptamani. Taramul desfraului. Droguri sex si rocknroll… nu… droguri, sex si Village People mai degraba.

Am fost in Amsterdam cu o verisoara de a mea si o prietena de-a ei. Am ajuns acolo, nimic deosebit. Ne-am instalat la hotel, inca nimic deosebit, am plecat la vizitat, nimic deosebit. Cazusem deacord sa nu fumam nimic pana seara dupa vizitat. Cum era de asteptat… cu mine intr-o tara straina primul lucru de vizitat este cafeaua. Daca cafeaua este buna, experienta nu are cum sa nu fie extraordinara. Ne-am asezat la o cafea, nimic deosebit, apropos nici in Amsterdam nu se mai fumeaza tigari, culmea ipocriziei.

Am plecat de la cafea sa vizitam si din curiozitate am intr-o tabacherie unde credeam ca vom gasi marijuana. Nu am am gasit acolo insa am aflat ca dupa colt puteam gasi un Coffe-Shop. Va imaginati ce a urmat… in mare parte somn… insa unul dintre cele mai bune din viata mea.
Dupa somn, aveam rezervare la un restaurant foarte faimos de pe acolo, pe numele lui, Supper Club. O ciudatenie cu paturi pe margine in loc de canapele si cu mese in mijloc, cu muzica data tare, un soi de house, jazz fusion, r&b… doi dj si foarte multi animatori. Fiind si Holloween, toata lumea era costumata, seful de sala era un soi de Elton John, apropos multi gay. Ceea ce era cel mai amuzant este ca erau doua bai, una pe usa careia scria hetero, iar cealalta homo. Baia de homo era fumoarul localului. Partea buna, se fuma orice acolo. Ba chiar la mese peste tot, toata lumea era fumata, iti dadeai seama dupa ochi. Foarte misto restaurantul, iar sub el gaseai un club care se deschidea dupa masa. Misto.

Ma asteptam ca in Amsterdam sa fie depravarea totala insa nu e. E ca in orice alt oras. Ma asteptam sa fie tot felul de englezoi idioti care sa se futa pe strazi sau mai stiu eu ce (scuzatimi limbajul). Stiu ca o exageram dar sincer il vedeam altfel. Faptul ca nu era nimic tabu o facea normal. Totul era pastrat in limitele bunului simt, englezoii se purtau mai frumos acolo decat aici de o mie de ori (e drept, poate din cauza drogurilor).

Sambata seara am iesit de la un restaurant in Red Light District ca sa vedem strada plina de fumati de la pusti de 20 de ani pana la oameni de 50 de ani. Partea buna… toata lumea era fericita, mergeau in treaba lor, nimeni nu era mai nervos, iar noi ne distram de minune pe seama lor. O experienta pe care nu cred ca o poti gsi altundeva, uimitor. Eu zic… legalizati marijuana si se duce criminalitatea.

Punct Informativ: In seara cu pricina am ras jumatate de ora la o reclama cu un hamster care canta la chitara. Si am prins foarte multe glume din That 70’s Show. Genial.
In afara de droguri, orasul este frumos, deosebit prin arhitectura cladirilor. Nu ai monumente sau cladiri extraordinare insa este un oras in care plimbarea este foarte placuta. Iar daca iti place cultura vezi muzeul Van Gogh… este genial, printre cele mai frumoase galerii de arta pe care le-am vazut.

Concluzie:Amsterdamul merita 4 zile. Categoric printre orasele in care vrei sa ajungi insa mai mult de 5 zile te-ai cam plictisi.

“Why is marijuana against the law? It grows naturally upon our planet. Doesn’t the idea of making nature against the law seem to you a bit . . . unnatural?” Bill Hicks