Vineri, ora 5. Domnul Doi si doamna Trei se intalnesc in oras la o terasa.
Domnul Doi: Buna ziua doamna Trei. Ce mai faceti?
Doamna Trei: Buna ziua domnule Doi. Ce sa fac? Bine, de la studii, am terminat orele pe ziua de astazi, ma relaxez si eu.
Domnul Doi: Nici nu stiam ca studiati. Facultatea?
Doamna Trei: Da, facultatea. Sunt la Facultatea de Economie.
Domnul Doi: Si, cum e? Va place?
Doamna Trei: Imi place, dar e foarte greu. Ma chinui de nici nu va mai spun.
Domnul Doi: Da doamna stiu, greu. Foarte greu. Am facut si eu o facultate. Stiu ce spuneti. Dar cati ani mai aveti?
Doamna Trei: E, un an domnule. Dar si ala ce an o sa fie.
Domnul Doi: Pai si cum aveti doamna? Cam ce program aveti.
Doamna Trei: E infernal domnule, va spun. Am trei cursuri pe zi si un seminar, cand termin sunt obosita ca altceva.
Domnul Doi: A… intradecar doamna mult. Si aveti mult de invatat, stiu ca imi spunea un baiat care e la medicina ca e foarte mult. Nu?
Doamna Trei: Domnule Doi, nici nu va spun. Medicina e gluma pe langa ce facem noi. Pai spuneti si dumneavoastra putin. Noi ne batem capul cu atata matematica si economie. Si termeni de specialitate, concepte macroeconomice. Si ei ce fac? Invata ca papagalii doua trei oase, o piele un muschi si asta a fost. Pai asa facultate sa tot faci, este?
Domnul Doi: Da, asa e. Pai da cum. Nici nu stiu de ce fac atatia ani de facultate. Cateva oase si doi muschi.
Doamna Trei: Va spun eu de ce. Nu vor sa isi asume o responsabilitate domnule. Sa stea in facultate pana se sature. Sa traieasca usor, pe banii parintilor si culmea e ca dupa ce termina au si salarii mari. Dai incolo de doctori domnule. Va spun, nu fac nimic decat sa ia spagi si sa se planga de salarii mici.
Domnul Doi: Sa stiti ca aveti dreptate. Da lasai naibi pe doctori. Ca ma scot si din sarite… Dumneavoastra ce mai faceti? Cum sunteti? Aveti vreun plan pentru weekend?
Doamna Trei: As avea. Planificam sa merg la teatru maine. Dar nu prea am cu cine. Ce sa spunem despre societatea asta in care traim. Nu mai are valori. Nu mai are cultura. Nu mai are nimic.
Domnul Doi: Asa e, nu mai are, deloc. Ar fi placerea mea sa va insotesc la teatru maine. Daca doriti. Eu trebuie sa va spun, sunt un mare iubitor al teatrului. Mi-am facut chiar program sa merg la teatru de cate ori imi este posibil.
Doamna Trei: Mi-ar placea domnule Doi. Intradevar, nu se mai gasesc barbati ca dumneavoastra in societatea asta depravata.
Domnul Doi: Asa este. Deci ramane pe maine. Va iau la opt de acasa?
Doamna Trei: Dar teatrul incepe de la sapte.
Domnul Doi: Da? Ma rog, nu stiam. Ma rog. La sase si jumatate este bine?
Doamna Trei: Da foarte bine.

Seara, la ora 7 domnul Unu si domnul Doi se intalnesc la o cafenea. Zece mese aranjate in doua randuri in fata unui bar. Toate mesele sunt ocupate.
Unu. buna ziua din nou domnule Doi. Imi pare bine ca in sfarsit putem sta de vorba si noi ca oamenii.
Doi. Da, intradevar, nu am mai avut ocazia de mult.
Unu. Da nu am mai avut. Asa e. Cum va mai merge, care este situatia?
Doi. E bine. Vin de la munca. Treaba grea am.
Unu. Dar ce anume faceti domnule Doi?
Doi. Cum ce fac? Muncesc, ce sa fac? De ziua pana noaptea?
Unu. Bine bine, dar ce munciti?
Doi.(se incrunta si se rasteste) Munca domnule Unu cum ce muncesc? Ce intrebari puneti.
Unu.(resemnat) Si cum e munca?
Doi. Grea domnule Unu, grea. Munca asta domnule, va spun. Te pune la munca serioasa domnule. Nu gluma.
Unu. Pai foarte bine domnule Doi. Munca e munca. Muncesti si esti rasplatit. Asa se face. (ganditor) E foarte important sa muncesti. Va spun eu. Foarte bine ca munciti.
Doi. Da, categoric. Foarte importanta este, intradevar. Tare greu mi-ar fi sa ma desprind de munca. Fara munca nu esti om.
Unu. Si ce program aveti? E mult sau nu?
Doi. Cum ce program domnule. Daca muncesti ai program de munca, este? Toata ziua. De la 9 dimineata pana la noua seara. In fiecare zii, fara exceptie.
Unu. Nici in weekend nu stati?
Doi. Nici in weekend domnule. Nici in weekend. Va spun.
Unu. Pai si deci lucrati ceva cu masina? Sofer sau ce?
Doi. Nu domnule ce sofer? N-auziti ca muncesc? Sofer, auzi. Pai aia nu e munca domnule…(pentru el) sofer.
Unu. Asa e domnule, munca de sofer nu e munca. Trebuie sa muncesti serios sa ii poti spune munca. Ce munca e aia de sofer. Pai si azi ce faceati in masina?
Doi. Ce intrebare e asta domnule? Ma duceam la munca. Ce sa fac?
Unu. Pai la munca, la munca. Dar era ora unu?
Doi.(nervos) E era ora unu. Ce vorbesti domn-le. Dar dumneata ce faceai la ora unu in oras? Ma pui pe mine la interogatoriu. Ia raspunde si tu domnule. Cum vine asta.
Unu. Pai, mergeam la munca. Ce sa fac? Muncesc din greu si eu. Aveam treaba multa. De la noua eram pe drumuri. Dute fa aia, dute fa cealalta. Ca la munca. Ca doar asta se face la munca, se munceste nu?
Doi. Da, categoric, se munceste. Asta se face.(razand) Cum sa faci altceva decat munca atunci cand muncesti?
Unu. Pai domnule Doi. Inca sunteti in programul de munca ca e deabia sapte.
Doi.(nervos) Domnule Unu, stiti ceva? Daca mai puneti atatea intrebari sa stiti ca nu va mai raspund. Pai, cum vine asta? Nu va merge ceasul domnule. S-a stricat. Am terminat munca mai devreme. Ca daca nu ai ce munci, de ce sa mai stai la munca?
Unu. Asa e domnule Doi, asa e. Si eu cand nu am ce munci nu stau la munca. Pai si azi cat ati muncit domnule Doi? Vreau sa stiu sa o compar cu munca mea. Eu muncesc toata ziua.

Unu. Nasol domnule Doi. Nasol intradevar.
Doi. Da, nasol intradevar, nasol.
Unu. Dar e important sa muncesti domnule. Cel mai frumos lucru e cand vezi rezultatele muncii. De-aia si muncesc atata. Ma strofoc pentru orice. Sunt un om foarte muncitor, din fire. Toata ziua la munca sunt.
Doi. Da, va inteleg domnule Unu, va inteleg.

Ora unu la pranz. In oras la un semafor se opresc doi indivizi in paralel isi deschid geamurile si incep sa vorbeasca.
Unu. Buna ziua domnule Doi. Ce faceti?
Doi. Bine, ce sa fac? Dar dumneavoastra?
Unu. Uite bine. Astept sa vad cu situatia aia.
Doi. Care situatie domnule Unu?
Unu. Acealeasi probleme. Am o situatie in afaceri. Nu stiti? Cu angajatii care numai situatii imi fac. Si daca e sa incerc saies din situatie, intru in alta. Cum se intampla.
Doi. Da, da. Stiu ce spuneti. Si eu am situatii dinastea. Ce sa spun. Cu situatii peste situatii. Si dai de alte situatii. Si din situatie in situatie o tii. Asa se intampla cel mai des.
Unu. De acord. Asa se intampla tot timpul. Dar dumneavoastra, cum va merge?
Doi. Cum sa imi mearga. La fel cum merge in general.(entuziasmat) Cand mai bine cand mai rau. Ce sa spun.(trist) Cand mai bine cand mai rau.
Unu. Asa se intampla. Cand e mai bine se formeaza situatii. Cand e mai rau se intra in situatii. Cum se merge, asa e.
Doi. Da. Asa e. Cum sa fie altfel.
Unu. Domnule Doi. Vroiam sa va intreb. Mi-a spus Trei ca aveti situatii cu afacerile, este?
Doi.(indignat) De unde asa baliverne. Eu nu am niciodata situatii. Ce situatii domnule. Eu sunt om de situatii?
Unu.(foarte admirativ) Asa e domnule Doi. Aveti dreptate. Ce situatii? Dumneavoastra sunteti om de situatii. Asa e. Ce situatii pot sa fie. Nu sunt situatii niciodata.
Doi. Mari probleme are societatea din zilele noastre domnule Unu. Va spun. O ia razna. Cum sa traiesti fara situatii? Cum poate omul sa nu vrea sa aibe situatii?
Unu. Da, va cred. nu mai poti sa ai nici o situatie in ziua de azi. Asa e domnule Doi, asa e. om destept sunteti. Se vede ca dumneavoastra aveti situatii.
Doi.(Bucuros de remarca) A, eu?
Da. Multe situatii domnule.(foarte trist) Am multe, nu v-am spus. Unu.(trist) Da domnule. Stiu cum e. Si eu am multe situatii.
Doi. Nasol domnule Unu. Nasol.